Dialog cu senatorul Serban Nicolae (seful Comisiei Juridice din Senat) pe tema amendamentelor privind coruptia

In data de 4 mai (dupa momentul aprobarii amendamentelor  privind includerea condamnatilor pentru acte de coruptie in lista celor gratiati, in Comisia Juridica din Senat), am adresat cateva intrebari celor cinci senatori PSD care au votat in favoarea acestor amendamente.

Domnul Serban Nicolae a fost singurul care a raspuns. Mai jos schimbul de emailuri:


From: Catalin Tenita
4 mai 2017, ora 11:51

In atentia domnilor:
Serban Nicolae
Adrian-Nicolae Diaconu
Tit-Liviu BRĂILOIU
Robert-Marius CAZANCIUC

Marian Pavel

Stimati domni senatori,
Ma numesc Catalin Tenita si va scriu in calitate de cetatean al acestei tari.
Am fost absolut ultragiat de votul dumneavoastra in privinta gratierii infractorilor condamnnati pentru acte de coruptie. Credeam ca mesajul dat de o parte substantiala a societatii in aceasta privinta a fost destul de clar.
Inteleg ca fiecare parlamentar are dreptul sa voteze liber, potrivit propriei constiinte, insa doresc sa imi raspundeti la cateva intrebari (un drept cetatenesc cu importanta egala) pentru a intelege mai bine cum ati ajuns la acesta decizie.
1. Va rog sa imi spuneti care este motivatia acestei gratieri. Ce se va intampla pozitiv pentru societate daca cele cateva sute de infractori condamnati pentru luare si dare de mita si pentru alte acte de coruptie vor iesi din puscarie?
2. Va rog sa imi spuneti daca ati avut in vedere un studiu de impact cand ati votat gratierea coruptilor. Stiti despre cati este vorba? Stiti de la cati dintre ei au fost recuperate prejudiciile.
3. Va rog sa imi spuneti daca va aflati intr-o situatie care ar putea genera anumite suspiciuni de conflicte de interese. Cu alte cuvinte daca printre cei care vor beneficia de aceasta potentiala gratiere (sa speram ca nu se va intampla) exista rude de ale dumneavoastra, prieteni apropiati, cunoscuti din partid si din alte medii, parteneri de afaceri sau clienti.
Va multumesc si astept raspunsul dumneavoastra individual, asa cum si votul este o decizie individuala.

Catalin Tenita


Raspuns Serban Nicolae

8 mai 2017, 13:06

Stimate domn,

Tocmai pentru ca va respect calitatea de cetatean doresc sa va aduc la cunostinta faptul ca, la randul meu am aceasta calitate, iar functia de demnitate publica obtinuta prin vot, cu exceptia restrangerii unor drepturi si libertati, nu ma exclude din categoraia cetetenilor. De aceea, observ o fractura logica elementara in solicitarea dumneavoastra. Astfel, imi puneti trei intrebari, dar dupa ce, in prealabil, va exprimati concluzia la care ati ajuns. Cu alte cuvinte, indiferent de raspunsurile mele, dumneavoastra v-ati format opinia si ati tras concluziile aferente. In aceste conditii „pentru a intelege mai bine cum am ajuns la aceasta decizie” pare o curiozitate superflua.

Totusi, va raspund dupa cum urmeaza:

1. Motivatia „acestei gratieri” apartine initiatorului, respectiv Guvernului. Intrucat documentul este public inca din 1 februarie 2017, nu cred ca trebuie sa reiau argumente ce nu-mi apartin. In opinia mea, este un efect pozitiv daca cei condamnati pentru coruptie (care nu sunt recidivisti, aflandu-se la prima fapta!) ar fi eliberati sau ar avea pedeapsa redusa (doar cei cu pedepse mai mici de trei ani sunt eliberati!), statul roman nu ar mai plati circa 2.500 lei lunar pentru intretinerea acestora si, coroborat cu celelalte efecte ale propunerilor facute de mine, s-ar diminua substantial riscul sanctionarii Romaniei de catre CEDO si al platii multor zeci de milioane de euro ca amenda si pentru despagubirea celor aflati in penitenciare. Sper ca nu este cazul sa va detaliez ce s-ar putea face cu banii economisiti, dar am sa va spun ca gratierea nu costa niciun leu din bani publici. In plus, nicio persoana gratiata nu este exonerata de repararea prejudiciului, plata despagubirilor si a cheltuielilor judiciare. Mai pe intelesul oricui, „gratiatii nu raman cu banii furati”, ci pastreaza toate obligatiile civile stabilite de instanta care i-a condamnat.

2. Am avut acces la mai multe date, solicitate la Administratia Nationala a Penitenciarelor si le-am facut publice. Cand este necesar, solicit studiu de impact doar pentru initiativele parlamentare ce-mi apartin, nu pentru initiativele Guvernului. Recuperarea prejudiciului nu face obiectul gratierii, ci este prevazut doar ca o conditie. In plus, cifrele privind condamnatii se modifica zilnic. Spre exemplu, prin procedurile judiciare prevazute de legislatia penala, lunar sunt eliberati din penitenciar circa 1200 de condamnati, inclusiv corupti, recidivisti, traficanti de persoane ori de droguri, alte categorii de infractori violenti. Cu sau fara recuperarea prejudiciului. De altfel, legea obliga autoritatile sa instituie, inca inainte de condamnare in anumite situatii, sechestre, popriri si alte asemenea sau sa procedeze la confiscari, executari silite si valorificari, astfel incat cei condamnati nu mai pot controla aceste proceduri.

3. Nu am rude, prieteni apropiati, parteneri de afaceri sau clienti care ar beneficia de gratiere in forma rezultata din amendamentele pe care le-am propus. In ceea ce priveste sintagma „cunoscuti din partid sau din alte medii”, consider ca aceasta este excesiv de larga si de imprecisa. Spre exemplu, imi este cunoscut, din mass-media, Ion Clamparu, cunoscut interlop, sau Gheorghe Stefan „Pinalti”, condamnat pentru coruptie, dar asta nu are vreo relevanta in ceea ce priveste votul exprimat de mine in Senat. Ca sa nu existe dubii si sa nu se creada ca ma ascund  dupa o solicitare formulata inept, precizez: Nu consider ca ma aflu intr-o situatie care ar putea genera anumite suspiciuni de conflicte de interese”.

Va aduc la cunostinta faptul ca, in ciuda mentiunii exprese privind raspunsul individual („asa cum si votul este o decizie individuala”), mesaje identice (plagiate 100%) am primit si de la alte persoane. Intrucat nu cred ca ati putut gandi si formula identic cu alte persoane aceasta solicitare, nu am sa continui acest dialog, considerand ridicole asemenea tertipuri.

Va doresc sanatate.

Serban Nicolae


Raspuns Catalin Tenita
9 mai, ora 10:36

Domnule senator Nicolae,
In primul rand doresc sa va multumesc pentru raspunsul prompt. Cred ca aceasta disponibilitate spre dialog este una dintre chestiunile esentiale ale principiului “in slubja cetatenilor”. Indraznesc sa cred ca finalul raspunsului dumneavoastra (“nu am sa continui acest dialog, considerand ridicole asemenea tertipuri.”) a fost un impuls de moment, pe care veti gasi intelepciunea sa il retractati, asa cum de pilda ati decis sa va retractati amendamentele cu privire la legea gratierii.
In al doilea rand as dori sa fac observatia ca niciodata in emailul meu anterior catre dumneavoastra nu am afirmat sau sugerat ca dumneavoastra nu va bucurati de aceleasi drepturi cetatenesti de care ma bucur si eu. O spun foarte explicit acum: suntem amandoi cetateni ai acestei tari si suntem egali in fata legii – noi, toti cetatenii care nu sunt demnitari, dar si demnitarii acestei tari.
Totusi eu nu v-am scris in calitatea dumneavoastra de cetatean, ci in calitatea dumneavoastra de demnitar, de sef al Comisiei Juridice a Senatului Romaniei. V-am scris in calitatea dumneavoastra de prestatar de servicii legislative, daca doriti. Noi, cetatenii simpli contribuim dupa masura buzunarului pentru a sustine un numar de demnitari care prin munca si inteligenta lor sa rezolve probleme de cadru legislativ, pentru binele tuturor. Unul dintre acestia sunteti si dumneavoastra.
Asadar intrebarile mele pot fi considerate ca fiind ale unui client de servicii legislative. V-am intrebat foarte simplu: de ce ati simtit nevoia de a adauga in acest proiect de gratiere categorii suplimentare, cand opinia cetentenilor,dar si opinia conducerii partidului din care faceti parte, va era impotriva? Am sa revin la raspunsurile dumneavoasta mai tarziu.
A doua observatie pe care as dori sa o fac este legata de faptul ca eu as porni de la un verdict in situatia de fata (“Astfel, imi puneti trei intrebari, dar dupa ce, in prealabil, va exprimati concluzia la care ati ajuns. “)
Chiar daca, pur kantian vorbind, pornim de la niste idei si categorii pre-existente – poate unele apriorice si poate altele bazate pe experienta noastra anterioara, in cazul de fata prestatia dumneavoastra in favoarea extinderii legii gratierii catre cei condamnati pentru infractiuni de coruptie – va asigur ca nu am pornit niciodata de la un verdict, altfel nu as mai fi pus intrebarile.
Luand-o invers, cum si cui ati fi vrut sa raspundeti? Ma indoiesc ca ar trebui sa primiti si sa raspundeti doar la mesajele de tipul “Faceti o treaba excelenta, bine ca dati amendamente sa ii scoateti pe corupti, chiar e nevoie de implicarea lor in societate!”
Revenind la fondul discutiei as vrea sa punctez doua-trei chestiuni.
1. Dumneavoastra faceti o confuzie voita intre gratiere, ca act de clementa, si eliberarea la termen – un act in baza legii, cand se considera ca cel condamnat si-a ispasit pedeapsa si poate fi reabilitat: “Spre exemplu, prin procedurile judiciare prevazute de legislatia penala, lunar sunt eliberati din penitenciar circa 1200 de condamnati, inclusiv corupti, recidivisti, traficanti de persoane ori de droguri, alte categorii de infractori violenti. “
In al doilea caz, oamenii nu primesc un favor, ci sunt eliberati in baza unui drept pe care il au. Ceea ce doriti dumneavoastra sa faceti prin legea gratierii nu este un drept inerent al celor condamnati.
Mai mult decat atat, daca aveti impresia ca exista categorii de persoane care primesc pedepse prea mici (“inclusiv corupti, recidivisti, traficanti de persoane ori de droguri, alte categorii de infractori violenti.”) si reprezinta un risc pentru societate, solutia nu ar fi sa ii eliberati mai devreme, ca oricum ies, ci fie sa reformati mecanismele de reabilitare si integrare sociala, fie sa mariti pedepsele acolo unde credeti ca e cazul.
E absolut absurd sa folositi argumentul “oricum ies si sunt periculosi, asa ca mai bine sa le dam drumul mai devreme decat mai tarziu.”
2. Dumneavoastra folositi argumentul posibilelor sanctiuni ale Uniunii Europene (“riscul sanctionarii Romaniei de catre CEDO si al platii multor zeci de milioane de euro ca amenda si pentru despagubirea celor aflati in penitenciare”). In primul rand este un risc ipotetic.
In al doilea rand, exista si alte capitole la care Romania risca sa primeasca sanctiuni si nu va vad atat de preocupati in a rezolva problemele. Ma gandesc de pilda la problematica colectarii selective a deseurilor. De ce aceasta problema nu are aceasi importanta pentru dumneavoastra, daca argumentul pro-gratiere corupti se leaga de buna folosire a banului public?
De ce nu mai multa transparenta in folosirea banului public, daca asta e tema care va mana in lupta?
De ce nu incercari de recuperare a prejudiciilor din actele de coruptie?
3. Dumneavoastra spuneti ca gratierea nu costa nimic. Este complet fals. Gratierea costa enorm societatea. Faptul ca actele de coruptie ale clasei politice si administratiei se bucura de clementa erodeaza increderea cetatenilor in societatea in care traiesc. La limita ei aleg sa iasa din sistem, sa plece in alta parte. Si vorbim de unii dintre cei mai buni si cei mai harnici oameni, de cei de care Romania are nevoie, fie ca e vorba de zidari buni sau de medici buni.
Doar ideea gratierii, promovata obsesiv de dumneavoastra si colegii de coalitie in ultimele patru luni, a costat enorm societatea. Nici macar nu a fost nevoie sa o treceti ca efectele ei sa se vada.
Vorbim de sute de mii de oameni care sunt afectati in moralul lor si in deciziile lor economice (“Oare e tara asta locul in care sa imi iau o locuinta pe credit de 30 de ani? Oare merita sa stau aici?”), in interactiunile sociale, in viata lor de familie. Candva am facut un calcul si mi-a iesit ca oamenii din piete au petrecut acolo mai mult de 4000 de ani insumati. Mai mult decat totalul pedepselor celor acuzati de coruptie.
As mai putea sa continui si cu alte argumente, insa ma tem ca este deja tarziu si maine o iau de la capat, cu munca, pentru a genera acei banuti care sa ajunga intr-un fel sau altul si la serviciile legislative pe care Parlamentul le presteaza. Si care trebuie sa fie in folosul societatii, in ansamblul ei.
Toate cele bune,
Catalin Tenita
PS Referitor la acuzatia de plagiat, textul initial mi-a apartinut. Si ma bucur ca lumea l-a preluat si vi l-au trimis. Asa devenim cetateni impreuna.

 

Si multumiri, de asemeni, doamnei Marinescu, pentru mijlocirea dialogului

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *