Organizațiile societății civile solicită Ministerului Fondurilor Europene retragerea Planului Național de Redresare și Reziliență și reluarea consultărilor cu societatea civilă, pornind de la viziunea pe care o vrem despre dezvoltarea societății.  

Având în vedere inclusiv acordul privind Cadrul Financiar Multianual și Next GenerationEU, considerăm esențial să avem o dezbatere serioasă pe toate prioritățile pentru care alocarea financiară din fonduri europene reprezintă o oportunitate de neratat.

Stimate Domnule Ministru al Fondurilor Europene,

Luând în considerare faptul că Ministerul Fondurilor Europene a demarat un proces de consultare publică cu privire la programarea fondurilor disponibile pentru perioada 2021 – 2027, dar și faptul că dezbaterile programate pun un accent deosebit pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), am consultat documentele care vor orienta discuțiile și care se regăsesesc pe pagina Ministerului Fondurilor Europene la secțiunea Perioada 2021-2027 și în secțiunea dedicată PNRR.

Considerăm că PNRR, alături de Programele ce vor fi finanțate prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, sunt printre cele mai importante documente strategice care vor orienta evoluția României pentru cel puțin un deceniu. Tocmai de aceea, vă solicităm o regândire a principiilor și elementelor de bază pe care este construit PNRR, astfel încât societatea civilă să poată contribui la această dezbatere publică nu doar „cârpind” sau aducând mici corecții unor documente ce nu reflectă neapărat viziunea despre societate de la firul ierbii sau din practica societății civile.

În comunicarea emisă la data de 17 septembrie 2020 care descrie modul de pregătire a planurilor de redresare și reziliență[1], Comisia Europeană menționează expres faptul că Statele Membre trebuie să consulte și implice partenerii sociali și organizațiile societății civile în elaborarea reformelor și investițiilor incluse în PNRR. De asemenea, în mandatul de negociere al Parlamentului European pentru aprobarea regulamentului aferent Mecanismului de Redresare și Reziliență[2], se fac multiple referințe la implicarea organizațiilo societății civile și includerea acestor organizații în rândul potențialilor beneficiari ai acestor fonduri. Un amendament foarte important menționează faptul că „Comisia ar trebui să evalueze planul de redresare și reziliență propus de statele membre și să acționeze în strânsă cooperare cu statul membru în cauză și cu participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile.” Un alt amendament sugerează faptul că societatea civilă ar trebui să fie implicată și în monitorizarea implementării PNRR. Chiar dacă unele dintre aceste amendamente vor fi actualizate în urma trialogului Comisie – Parlament – Consiliu, este clar că rolul societății civile în cadrul acestui Mecanism va fi unul relevant.

In primul rând, cerinţa explicită a Comisiei Europene este ca intervenţiile incluse în PNRR să aibă impact economic pe termen mediu, pentru a combate efectele crizei economice, să fie “smart” şi “green”. PNRR include din păcate şi tipuri investiţii care duplică pe cele din Cadrul financiar multianual 2021-2027 agreat cu Uniunea Europeană, e improbabil să se finalizeze în termenul stabilit şi nu sunt nici smart, nici green. Aceasta va duce la negocieri îndelungi cu instituţiile europene, întârzieri şi riscul de a nu absorbi fondurile.

De asemenea, ținând seama de recomandările instituțiilor europene pentru o alocare minimă de 20% pentru digitalizare și de 10% pentru educație, raportul între Pilonul I și Pilonul II trebuie ajustat, astfel încât PNRR să reflecte obiectivele strategice în domeniul educației pentru a iniția procesul de reformă pentru un sistem educațional de calitate, incluziv, rezilient și centrat pe dezvoltarea de competențe profesionale. Similar, în sănătatea copilului, investițiile în infrastructura medicală necesită o abordare separată ca soluție la absența prioritizării în Programele Operaționale de Sănătate a unor domenii precum neonatologia ori medicina școlară.

În forma actuală, considerăm că PNRR nici nu reflectă, până la capăt, unele dintre propunerile aflate încă în negociere în cadrul trialogului Comisie – Parlament – Consiliu. De exemplu, considerăm că există încă puncte de negociere cărora România trebuie să se alăture, prin toți factorii săi decidenți, în cadrul propunerii rezultate din Parlamentul European (alocarea minimală de 7% pentru copii și tineri este un astfel de exemplu punctual).

Obiectivul general al mecanismului de redresare și reziliență ar trebui să fie acela de a contribui la abordarea acestor provocări nou generate de criza de sănătate publică, de digitalizare, tranziția la o economie verde sau recunoașterea importanței tinerei generații, inclusiv prin finanțarea acestui program. Dar, pentru România, PNRR trebuie și să răspundă vechilor provocări cu care țara noastră este datoare în procesul său de integrare tot mai puternică. În acest moment, documentelor aflate în consultare publică le lipsește o viziune care să fie dezbătută și agreată cu societatea. În acest moment, suntem în situația în care nu este suficient să corectăm sau să aducem mici îmbunătățiri unor documente, ci este esențial să existe un proces de co-crearea pentru acest document programatic. Așa cum probabil foarte bine știți, aceste fonduri vor trebui sa fie utilizate într-o perioada mult mai scurtă comparativ cu fondurile de coeziune, iar succesul acestui mecanism va depinde de noi toți.

Vă solicităm retragerea PNRR și regândirea calendarului de dezbatere publică astfel încât consultările cu societatea civilă în ansamblul său să reflecte nu doar bifarea unor exigențe impuse deguvernanța Mecanismului de redresare și reziliență, ci un veritabil dialog despre cum vrem să folosim acești bani pentru dezvoltarea României.

Vă asigurăm că suntem gata să contribuim la niște consultări așezate și să încercăm să ne folosim toate resursele disponibile pentru a veni cu idei și soluții fezabile și ambițioase.

Semnatari:

Funky Citizens

Organizația Salvați Copiii

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)

Expert Forum

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

Consiliul Tineretului din România (CTR)

Forum Apulum

Asociația CIVICA

Geeks for Democracy

Daruieste Viata

Pro Vobis – Centrul National de Resurse pentru Voluntariat

Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Cluj Napoca

Fundatia Freedom House

Ashoka Romania

Greenpeace CEE România

WWF ROMANIA

Comunitatea Declic

Asociația Code for Romania

Asociatia de Initiativa Locala Roman 2002

Tineri pentru Tineri

Asociatia Saraci Anonimi

Bankwatch România

Centrul pentru Inovare Publică

Asociatia Centrul pentru Legislatie Nonprofit

Asociatia Novapolis – Centrul de Analize si Initiative pentru Dezvoltare

RENASIS – Reteaua Nationala Antisaracie si Includere Sociala

Institutul pentru Dezvoltare si Inovare IDEI

Grow Up Romania

Asociatia Saraci Anonimi

Station Europe

Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI)

Asociația Română Anti-SIDA – ARAS

Grow Up Romania

Asociația 2Celsius

Asociatia Kogayon

Fundatia Adina Stiftelsen

Asociația Viitorul Tinerilor

Asociația RURALIS

Asociația Parcul Natural Văcărești


[1] https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/3_en_document_travail_service_part1_v3_en_0.pdf

[2] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2020-0214_RO.html

Recent Posts

Leave a Reply

Start typing and press Enter to search