Astăzi, 7 mai 2021, Geeks for Democracy a participat, alături de reprezentanții altor 13 organizații –  EFOR, Funky Citizens, JRS, CADO, Centrul Syene pentru Educație, Freedon House Romania, CRJ, Geeks for Democracy, DECLI
C, International Justice Mission, Terre des Hommes, Ethics, Compliance, Anti-Corruption & Sustainability, Sexul vs Barza, la o întâlnire de lucru la Ministerul Justiției.

Consultarea cu societatea civilă a avut loc la inițiativa Ministerului Justiției care, recunoscând experiența și competența pe care organizațiile nonguvernamentale din domeniul justiției și din sectoare adiacente le au prin monitorizarea politicilor publice, a solicitat propuneri din partea acestora pentru îmbunătățirea planului de acțiune al Ministerului Justiției în vederea atingerii nevoilor societății românești pentru acest sector.

 
Am depus cu această ocazie un document, realizat în colaborare cu specialiști din domeniul magistraturii, care cuprinde propunerile noastre pentru măsuri pe următoarele direcții strategice:

I. În ceea ce priveşte Accesul în magistratură, organizarea şi gestiunea posturilor de lucru anexate magistraturii, apreciem ca fiind necesare următoarele măsuri: – Reglementarea urgentă, printr-o lege separată, a concursurilor de intrare în magistratură, promovare, delegare, transfer. În urma deciziei CCR 121/ 10.03.2020, imposibilitatea de organizare a acestor concursuri a condus la blocarea sistemului de justiţie din punct de vedere al asigurării personalului necesar desfăşurării activităţii parchetelor şi instanţelor de judecată;

– Transferul Poliţiei judiciare la Parchete şi introducerea unui examen separat pentru cei ce vor ocupa funcţii în acest organism;

– Apreciem ca necesară existența unor proceduri de promovare bazate pe examen și proiect în cadrul parchetelor, inclusiv la Parchetul General;

– Implementarea unui sistem de case management în cadrul Parchetelor menit să asigure relaționarea eficientă cu poliţia pentru a se evita transmiterea dosarelor către funcționari și departamente care nu cunosc cazul;

– Asigurarea surselor bugetare pentru măsurile de supraveghere tehnică şi adoptarea unei legi care să reglementeze modul prin care se pot ataca mandatele de siguranţă, pentru ca acestea să poată deveni utilizabile;

– Așa după cum s-a agreat prin dialog interinstituţional între CSM, MJ şi PÎCCJ încă din anul 2013, eficientizarea activității prin desfiinţarea Parchetelor mici şi rezolvarea problemei posturilor neocupate din Parchetele suprasolicitate (este de notorietate situația de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila unde schema de personal a fost ocupată în proporţie de doar 28%).

II. În ceea ce priveşte Digitalizarea instanţelor de judecată şi a parchetelor, apreciem ca fiind necesare următoarele măsuri:

– Asigurarea accesului facil al magistraților la dosarul electronic pentru toate dosarele de la toate instanțele din țară. Facilitarea accesului va ajuta la identificarea şi recuperarea rapidă a istoricului părţilor;

– Dotarea fiecărei instanțe cu cel puțin o sală de judecată în care să se poată face videoconferință (în București aceste dotări există la toate instanţele, dar se folosesc doar pentru cei din penitenciar);

– Legislație pentru ședințe prin videoconferință (utilă nu doar în perioada pandemiei, ci și când părțile sunt în altă țară, de exemplu) și pentru comunicare electronică cu părțile (instituirea obligativității comunicării și prin e-mail, pe lângă cea prin poștă care asigură trasabilitatea, măcar cu avocații, întrucât comunicarea exclusiv prin poștă poate dura 3-4 săptămâni);

– Dezvoltarea de aplicații pentru justițiabili pentru o interacțiune mai facilă cu Portalul Instanțelor; există deja la unele instanțe (de exemplu, Judecătoria Ploiești), dar ar fi util să existe o aplicație pentru toată țara, unde cetățenii să poată vedea informații utile despre dosarul lor și nu numai;

– Restructurarea site-ului „portal.just.ro”, astfel încât să permită adăugarea de noi informații și căutarea facilă a acestora;

– Necesitatea stringentă de instruire a personalului, în special a grefierilor, să apeleze la mijloace moderne de comunicare, ca regulă;

– Redarea accesului Parchetelor la bazele de date ANAF, Inspecţia muncii, ONRC, fapt care va creşte semnificativ operativitatea folosirii informaţiilor;

– Dotarea instanţelor de judecată cu tehnica informatică actuală;

– Simplificarea achitării taxelor judiciare de timbru prin lansarea unei platforme online și/sau a unei aplicații pentru telefoanele mobile, care să elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitanței doveditoare. O astfel de măsură poate fi luată și printr-o solicitare publică de sprijin în acest sens din partea Ministerului Justiției către organizațiile neguvernamentale care au oferit anterior statului asistență pentru digitalizare și eficientizare.

III. În ceea ce priveşte Reformele ce se impun la nivelul Inspecției Judiciare, instanţelor de judecată şi parchetelor, am propus următoarele măsuri:

  1.     Reforma Inspecției Judiciare

– Necesitatea asigurării unei selecții riguroase, precum și instruirea inspectorilor, în special în ceea ce privește libertatea de exprimare a magistraților. Este nevoie de constituirea unui sistem eficient de whistleblowing/avertizori de integritate, astfel încât semnalarea neregulilor din sistem să nu poată fi interpretată drept ”atingere adusă imaginii justiției” sau ”critică a profesionalismului colegilor”;

– Instituirea unei reglementări prin care inspectorii să aibă dreptul la un singur mandat de 4 ani, accesul la funcţie urmând a se realiza prin concurs organizat de Institutul Naţional al Magistraturii; obligativitatea unor regulamente de funcţionare.

  1.     Reforma instanţelor de judecată

 – Transparentizarea modalităţilor de promovare la ÎCCJ., pentru a asigura deschiderea instituției către profesionişti cu experienţă notabilă în magistratură și a reduce riscul vulnerabilității față de accesul la vârful instituției al unor potențiale grupuri de interese;

– Identificarea unei soluţii prin care să nu mai existe birouri în care stau mai mult de 2 persoane și asigurarea unui minim de 6 mp/persoană (această problemă este deja de notorietate şi a fost dezbătută intens iar soluționarea sa nu mai poate fi amânată);

– Reanalizarea competenţelor şi schemelor de personal la nivelul instanţelor naţionale şi la Curţile de Apel, în mod special;

– Introducerea indicatorilor de măsurare a activităţii fiecărui judecător şi introducerea unui sistem de monitorizare a distribuţiei încărcării;

– Asigurarea personalului auxiliar suficient (grefieri) pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, în special în cadrul Judecătoriilor din municipiul Bucureşti; în cadrul acestor instanţe mulţi judecători nu au desemnat un grefier responsabil pe completul de judecată, existând repartizat câte un grefier la doi judecători.

  1.     Reforma Parchetelor

– În ceea ce privește desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, considerăm necesar să fie eliminată obligatoriu din draftul actual de lege prevederea ce acordă extra protecţia transferată CSM în cazul trimiterii în judecată a magistraţilor. Suntem de părere că această imunitate artificială se va transforma, ca şi în cazul parlamentarilor, într-o abordare de castă în rândul magistraţilor;

– Modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă Î.C.C.J., D.N.A. și D.I.I.C.O.T., prin diminuarea factorului politic și creșterea rolului C.S.M. în această procedură, Ministrul Justiției făcând propunerea de numire în funcție, în urma unei proceduri transparente și obiective de selecție a candidaților, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secției pentru Procurori din cadrul C.S.M., iar numirea în funcție va reveni Președintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi inițiată și de către secția de procurori a C.S.M.;

– Considerăm necesară regândirea strategiei de  investigare a infracțiunilor de mediu și luarea în considerare a specializării tribunalelor și adoptării de urgență a unei legislațiii eficiente și coerente. Direcția propusă a fi înființată în acest sens (DNA-ul Pădurii) este încă în Parlament  şi există riscul major de a nu se mai cerceta nimic din cauza revizuirii infracţiunilor din Codul Silvic care au fost modificate fără a se ţine cont de părerile experţilor din domeniul juridic;

– Reanalizarea competenţelor şi schemelor de personal la nivelul Parchetelor naţionale şi la nivelul Parchetului General;

– Verificarea situaţiei dosarelor în cazurile de violenţă domestică şi infracţiuni sexuale și eficientizarea managementului proiectelor unde sunt suspiciuni de folosire a fondurilor fără rezultate. Apreciem ca necesară colaborarea cu organizațiile neguvernamentale care au acordat asistență juridică victimelor pentru definirea unor standarde de calitate a rezultatelor proiectelor;

– Verificarea organizării şi activităţii Institutelor de Medicină Legală, unde au fost semnalate probleme de către profesionişti în domeniul juridic atât în ceea ce privește completarea documentelor cât și durata analizelor. Aceste probleme trenează de foarte mult timp și afectează eficiența și credibilitatea sistemului judiciar.

IV. În ceea ce priveşte Pensionarea şi asigurarea personalului necesar sistemului, am sugerat:

 – Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților. În acest sens, dispoziţiile art. 6.4 din Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor, adoptată în anul 1998, prevăd că: ”În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”.

– Suntem de părere că este nevoie să fie ascultată opinia exprimată de magistraţi că nu prin eliminarea pensiilor sau prin creșterea vârstei de pensionare vor rămâne oameni competenți în sistem, ci prin oferirea unui climat propice în care să-și desfășoare munca în mod profesionist, atât prin condiții optime de muncă (digitalizare, logistică), cât și prin asigurarea unui climat psihic propice, liber de influențe dinăuntru și din afara sistemului; 

– Înlăturarea diferențelor salariale dintre magistrați trebuie realizată prin reglementare legală și nu (doar) prin intermediul unor hotărâri judecătorești pronunțate în materia drepturilor salariale.

 V. Concluzii finale 

– Considerăm că este nevoie de un plan concret, cu obiective măsurabile și studii de impact pentru deschiderea mult așteptatei reforme din justiție, strategie care să meargă dincolo de folosirea ca vârf de lance a unei singure teme așa cum este  mărirea vârstei de pensionare a magistraților;

– Pentru a asigura stabilitatea de care sistemul are nevoie în desfășurarea activității, organizarea şi direcționarea resurselor, precum şi stabilirea domeniilor de interes, apreciem ca foarte importantă asumarea publică și documentată a politicii penale aplicabile pe termen mediu şi lung în România;

– Este necesară, după perioada de neliniște pe care am traversat-o împreună, găsirea unui loc de echilibru, care să asigure desfășurarea în condiții normale a activității parchetelor şi instanțelor, precum şi asigurarea stabilității şi predictibilității legislative.

Recent Posts

Leave a Reply

Start typing and press Enter to search